Miercuri, 17 martie Romanians of DC a găzduit prima discuție dintre nou-aleșii deputați de diaspora din Parlamentul României și membrii ai comunității româno-americane. Evenimentul, organizat cu sprijinul organizațiilor din statele Washington (ARCS – American Romanian Cultural Society), Colorado (RAFA – Romanian American Freedom Alliance), Illinois (Authentic Society for Language and Romanian Culture) și Minnesota (HORA – Romanian American Cultural Center), s-a bucurat de un interes foarte mare, lucru evidențiat atât de cele peste 1,800 de vizualizări live și peste 120 de redistribuiri dar și de numărul mare de întrebări și comentarii adresate celor prezenți – peste 120! O înregistrare completă a evenimentului este disponibilă aici.
Invitații care și-au confirmat participarea la acest eveniment au fost (în ordine alfabetică) dl. deputat Valentin Făgărășian din partea PNL – Partidul Național Liberal, dl. deputat Iulian Lőrincz din partea USR – Uniunea Salvați România și d-na deputată Simina Tulbure din partea PLUS – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate. Ne-am bucurat de asemenea și de participarea celui de-al patrulea deputat ales în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, dl. deputat Boris Volosatîi din partea AUR – Alianța pentru Unirea Românilor care deși nu și-a confirmat participarea în prealabil a putut să se alăture discuției în timpul evenimentului.
Ideea acestui eveniment s-a născut din dorința și din necesitatea stabilirii unor punți de legătură între comunitatea româno-americană și organizațiile care o reprezintă și deputații aleși în cadrul Circumscripției electorale nr. 43, circumscripția care îi reprezintă pe românii din străinătate. Acest dialog este cu atât mai important cu cât la alegerile parlamentare din decembrie 2020 a rezultat o nouă configurație a Parlamentului României și de asemenea în alegerea unor noi deputați în cadrul Circumscripției electorale nr. 43. Deputații mai sus amintiți vin din rândul diasporei, însă, și aceasta a fost un aspect important care a determinat organizarea acestui prim (sperăm) dialog, experiența lor este una eminamente europeană, aceștia reprezentând comunitățile românești din Republica Moldova, Italia, Spania și Marea Britanie.
Scopul evenimentului a fost acela de a le oferi noilor aleși o oportunitate de a veni în fața diasporei româno-americane pentru a se prezenta, pentru a-și expune proiectele și planurile lor pentru această sesiune parlamentară și pentru a discuta și afla o parte din problemele și realitățile diasporei din Statele Unite ale Americii. Evenimentul a fost unul strict apolitic și ne bucurăm că așa cum a fost menționat atât în invitație cât și la începutul transmisiunii nu a devenit o dezbatere politică.
Evenimentul, moderat de Bogdan Banu, Președintele Romanians of DC, a început cu scurte prezentări ale organizațiilor participante la eveniment și a comunităților românești din statele de unde acestea provin. Au luat cuvântul, cu această ocazie Alina Cumpan, Președinta Authentic Society for Language and Romanian Culture din Chicago, Dana Voller, Vice Președinta HORA – Romanian American Cultural Center din Minnesota, Cosmina Ioana Bărbat, Președinta RAFA – Romanian American Freedom Alliance din Denver și Otilia Baraboi, Președinta ARCS – American Romanian Cultural Society din Seattle. Vorbitorii au prezentat pe scurt situația din fiecare comunitate, inclusiv numărul de români, organizațiile și bisericile care mai există în comunitățile lor dar și activitățile pe care le-au întreprins de-a lungul anilor și planurile de viitor. Toți vorbitorii au subliniat deschiderea lor și dorința de a continua acest dialog cu reprezentanții diasporei din parlament și le-au adresat invitații ca aceștia să vină, într-un viitor nu foarte îndepărtat, în rândul comunităților pe care le reprezintă.
La rândul lor cei patru participanți, cărora le-a fost alocat în medie aproximativ 10 minute, au vorbit despre experiența lor personală și profesională, despre proiectele lor și despre planurile imediat următoare dar și cele de pe un termen lung. Primul care a luat cuvântul a fost domnul Valentin Făgărășian care a vorbit despre lucrurile care le-a învățat și realizat ca emigrant în Italia de aproape trei decenii și despre ce a dus la intrarea sa în politică. Din proiectele pe care domnia sa și le-a propus pentru acest mandat, a menționat eforturile de a face vocea diasporei să fie auzită printr-o mai bună reprezentare în Parlament și în paralel cu aceasta, asigurarea unui mai bun acces al parlamentarilor de diaspora la comunitățile pe care le reprezintă. Aici dl. Făgărășian a notat că actualul regulament al Camerei Deputaților prevede doar patru deplasări anuale în comunitățile din diasporă, un număr evident insuficient având în vedere atât acoperirea geografică cât și numărul enorm de mare al românilor care astăzi trăiesc în afara granițelor țării. Dl. Făgărășian a mai vorbit și despre investițiile majore pe care românii din diaspora le fac în țară, în diferite forme, și de dorința domniei sale ca măcar o mică parte a acestor bani să se întoarcă sau să fie reflectată în finanțările pe care statul român le pune la rândul său la dispoziția organizațiilor comunitare din afara granițelor țării. O zonă care are nevoie de astfel de finanțări o reprezintă, în viziunea dl. deputat, programele educaționale. Aici a menționat și o inițiativă concretă la care lucrează și anume un program de stagii în parlament pentru tinerii din diasporă astfel încât aceștia să devină implicați în viața politică și program care să ducă la o mai bună reprezentare. Un ultim proiect menționat de domnul deputat a fost cel legat de eficientizarea procesului de reintegrare a românilor care doresc să revină în România și debirocratizarea procedurilor legate de reîncadrarea copiilor în sistemul educațional național. Domnia sa a vorbit și despre importanța transparentizării procesului decizional atât din Parlament cât și din partea alor autorități ale statului.
Al doilea vorbitor, în ordine alfabetică, a fost dl. deputat Iulian Lőrincz care a discutat de la bun început despre disponibilitatea unui dialog mai susținut și mai consecvent cu diaspora nord americană. Dl. deputat a vorbit despre experiența lui personală, ajuns să trăiască în diasporă datorită unei decizii luate de părinții săi, dar și despre momentul Colectiv care a dus la implicarea sa în viața politică din România. Dl. Lőrincz a punctat schimbarea care a reprezentat-o momentul 2020 și care a adus un parlament cu peste 60% membri noi, inclusiv, ca și în cazul său, mulți tineri din generația post-decembristă. Obiectivele pe care și le-a propus dl. Lőrincz reflectă de altfel, așa cum a și menționat, obiectivele arcului guvernamental din care face parte și USR Plus. Acestea includ priorități la nivel național cum ar fi repararea legilor justiției, eliminarea pensiilor speciale și modificarea legilor electorale (inclusiv alegeri locale din două tururi), priorități pe care dl. deputat le-a menționat pe scurt. În același timp exista și o serie de priorități care vizează în primul rând diaspora și acestea includ o reformă electorală mai amplă care să aducă nu numai o mai bună reprezentare dar și reducerea Parlamentului la 300 de reprezentanți și în același timp posibilitatea celor din diasporă care încă mai au legal domiciliul în România să poată vota în circumscripțiile din care provin. Aceasta ar atrage și o extindere a votului prin corespondență care trebuie dezvoltat și încurajat în paralel cu o creștere a gradului de încredere în proces și în instituțiile care îl administrează (cum ar fi de exemplu Poșta română). Tot legat de diaspora, domnia sa a menționat și întâlnirile pe care le-a avut cu membri ai executivului român, guvernul fiind cel care are întâietate în interacțiunea cu diaspora. Aici a punctat nevoia unei digitalizări mai ample a administrație și în special a serviciilor consulare, organizarea de consulate itinerante, unde se dorește o monitorizare din partea legislativului a procesului prin care aceste consulate sunt decise și în final problema pașaportului CRDS (cu domiciliul în străinătate) și a problemelor cu care românii care sunt în posesia unui astfel de document se confruntă în interacțiunea lor cu instituțiile statului. În final dl. deputat a mai menționat și problema pensiilor pentru cei care au muncit în străinătate și nevoia unei cartografieri mai ample și mai profunde a diasporei.
A urmat discursul doamnei deputat Simina Tulbure care și ea a vorbit despre experiența ei din diaspora atât din Marea Britanie cât și din Luxemburg. Domnia sa a ținut să sublinieze exemplul dat de comunitatea românească din Washington, DC care prin modul în care a sărbătorit ani de-a rândul Ziua universală a iei, obținând inclusiv prima recunoaștere oficială a acestei sărbători, a inspirat și încurajat evenimente similare în comunitățile românești din Marea Britanie. Dna Tulbure a menționat deschiderea care o are față de comunitatea românească din SUA și disponibilitatea ei de a avea un dialog consecvent și de a răspunde prompt solicitărilor care vor veni din partea acesteia. Legat de priorități, a menționat că multe dintre acestea au fost discutate deja de colegii domniei sale din coaliția guvernamentală, și a punctat problema pașapoartelor CRDS, a echivalării diplomelor, a digitalizării – unde a vorbit despre proiectul unui ID electronic care să elimine multe din problemele care le întâmpină cei din diasporă la obținerea unor servicii sau în interacțiunile lor cu reprezentanții statului – și a consulatelor itinerante care așa cum a menționat tocmai au fost prinse în noul buget votat chiar în acea zi. În final a vorbit și despre condițiile pe care în prezent cei care călătoresc din SUA către România trebuie să le îndeplinească la intrarea în țară având în vedere restricțiile impuse din cauza pandemiei.
În final dl. deputat Boris Volosatîi a vorbit despre experiența domniei sale, oarecum diferită de cea a colegilor care au luat cuvântul, el fiind membru al diasporei ”istorice” românești dar, așa cum a menționat, și în opoziție parlamentară. Dl. deputat a notat proiectul cel mai important al domniei sale și anume crearea unei Circumscripții speciale pentru Basarabia, o așa numită Circumscripție nr. 44 deoarece în opțiunea domniei sale, Basarabia nu este diaspora, ci o parte a țării care astăzi este în afara hotarelor. Dl. Volosatîi a menționat că prioritățile domniei sale mai includ problema echivalării diplomelor de studiu (el fiind profesor de liceu pentru aproape 40 de ani) și problema pașapoartelor CRDS.
Ultima partea a evenimentului a fost dedicată întrebărilor venite din rândul comunității. Așa cum am menționat mai sus, evenimentul a generat un mare interes care s-a reflectat și în numărul de întrebări primite fie pe email fie direct prin zoom sau ca și comentarii la transmisia live de pe Facebook. Având în vedere tipul limitat, moderatorul a grupat aceste întrebări în câteva teme majore care să reflecte interesul general al celor care au urmărit discuția și prezentările parlamentarilor români. Astfel o primă temă a fost cea a actelor și în special a pașapoartelor CRDS, a actelor de cetățenie sau a altor acte românești dar și a certificatelor de naștere, deci a cetățeniei pentru copii născuți în comunitate și a modului în care diaspora ar trebui să fie consultată în procesul de redactare a schimbărilor la aceste legi. Dl. Făgărășian a făcut de exemplu referință la proiectul legislativ pe care l-a depus și care încearcă să rezolve multe din problemele semnalate. Dl. Lőrincz a punctat că deja în prezent pașaportul CRDS substituie nu numai pașaportul, care este un act de călătorie, dar și buletinul fiind așadar un act de identitate în fața autorităților române. Domnia sa a rugat să i se semnaleze acele cazuri în care instituții ale statului nu respectă legea în acest sens. Dna Tulbure a revenit asupra ideii de ID electronic și a subliniat rolul pe care îl au ei ca parlamentari în a sesiza executivului problemele cu care se confruntă cetățenii români din afara granițelor țării.
Un alt subiect abordat și o temă fierbinte în comunitate, mai ales prin prisma întrebărilor primite, este cel a educației în limba română. Aici a fost notată, inclusiv de către Otilia Baraboi, nevoia de materiale educaționale pentru copii pentru care limba română este limba a doua mai ales că acele materialele care există în prezent nu sunt adecvate. Este nevoie de noi materiale care să adreseze nevoile identitare a acestor copii din diaspora și care să creeze punți între identitatea care o au în virtutea țării unde s-au născut și cea conferită de originea lor și cultura părinților și a comunităților în care cresc. Dna Tulbure a mulțumit că i-a fost adusă la cunoștință această problemă și a menționat că un rol în acest sens îl poate juca și ICR dar și DPRP care au primit finanțări semnificative și deci pot îndrepta fonduri către aceste necesități. Tot doamna deputat a propus și crearea unui grup de lucru unde această problemă să fie dezbătută mai pe larg și a lansat o invitație celor interesați să o contacteze și să i se alăture. Dl. Volosatîi a completat că există deja o experiență similară și o serie de materiale care au fost elaborate pentru comunitățile românești din Franța sau Germania și unde deja există manuale pentru studierea limbii române.
O a treia tema a fost cea a serviciilor consulare itinerante. Cosmina Bărbat din Colorado a menționat aici problemele cu care se confruntă românii din multe state din SUA unde distanțele îngreunează simțitor accesul la serviciile consulare. Dna Tulbure a menționat că în programul guvernamental, consulatele itinerante sunt o prioritate și se realizează și la nivel guvernamental necesitatea și importanța acestora.
O ultimă temă a fost cea a reprezentării diasporei, inclusiv a unei diviziuni geografice a districtelor electorale pe care deputații le reprezintă și a reformei parlamentului. Aici dl. deputat Lőrincz a revenit cu precizări legate de modul în care o reformă electorală și o reformă a Parlamentului în sensul reducerii la 300 de parlamentari ar afecta reprezentarea diasporei. A precizat că în genere se are în vedere posibilitatea pentru cei care au în continuare domiciliul în România, deși trăiesc în străinătate, să voteze în circumscripția de unde au venit, iar pentru cei care au domiciliul în străinătate să existe o reprezentare mai echitabilă.
În final, având în vedere că timpul alocat a fost deja depășit cu peste 20 de minute, parlamentarii au solicitat o listă cu întrebările primite și la care nu am ajuns în timpul discuției live, pentru a răspunde direct celor care le-au pus, întrebări care de altfel le-au fost transmise prin email. Parlamentarii participanți și-au pus de asemenea la dispoziție datele lor de contact, date care au fost incluse în evenimentul de pe Facebook pentru cei care doresc să îi contacteze în mod direct.
În încheiere moderatorul evenimentului, Bogdan Banu le-a mulțumit în primul rând parlamentarilor pentru că au răspuns afirmativ invitației de a participa la acest dialog virtual dar și organizațiilor partenere precum și altor organizații româno-americane care, deși nu au fost vizibile în transmisia live, au urmărit discuția și au transmis întrebări. Dl. Banu a punctat că acest eveniment se dorește să fie doar un prim dialog și că în viitor vom putea aborda și alte probleme și chiar propune soluții mai ales având în vedere capitalul uman imens care există în rândul comunității româno-americane. Le-au mulțumit pentru participare și pentru modul în care au răspuns întrebărilor puse și Alina Cumpan, Otilia Baraboi și Cosmina Bărbat care au reiterat și invitațiile de a veni în SUA.